Pagina principala  |    Forum  |    Despre Noi  |    Contact  |    MAGAZIN  |    PRODUSE LA PROMOTIE
ro en fr de hu it









<< Septembrie 2017 >>
  Lu. Ma. Mi. Jo. Vi. Sa. Du.
>  0  0  0  0 1 2 3
> 4 5 6 7 8 9 10
> 11 12 13 14 15 16 17
> 18 19 20 21 22 23 24
> 25 26 27 28 29 30  0


BALANTA POZITIVA A NITROGENULUI IN ORGANISM
O balantã pozitivã a nitrogenului (azotului) în organism, reprezintã conditia de bazã, esentialã, fãrã de care nu se poate obtine o dezvoltare optimã a musculaturii.

Balanta pozitivã a nitrogenului (azotului) în organism, denotã faptul cã, cantitatea de proteine ingurgitatã este mai mare ca cea eliminatã ca urmare a finalizãrii proceselor metabolice. Usor dezis, greu de fãcut, deoarece realizarea acestui raport, în practicã este un proces destul de dificil. Ar fi de o simplitate debordantã, dacã prin ingerarea unei cantitãti determinate de proteine, raportul în cauzã s-ar realiza de la sine. Dacã ar fi realizabil atât de simplu dezideratul amintit, ne-am antrena, am consuma proteienele necesare si cresterea muscularã nu ar întârzia sã aparã. Cresterea masei musculare, privitã prin prisma simplitãtii rectangulare pomenite nu se poate realiza decât dacã, din nefericire am apela la droguri, steroizi anabolizanti si stimulatori ai sintezei hormonului de crestere, factori care ar realiza, putem spune fãrã nici o putintã de tãgadã, acea mult doritã schimbare.

Realizarea balatei pozitive a nitrogenului este în cea mai mare mãsurã o „aventurã”, un experiment, decât vorbe goale aruncate în vânt. Pe acest tãrâm al „Fãgãduintei” se ciocnesc interese de fel de fel, antagonice, diametral opuse, având în vedere cã, pe de o parte organismul are o nevoie acutã de aminoacizi, pentru crestere (dezvoltare), pe de altã parte aminoacizii sunt folositi si ca drept sursã de energie de cãtre organism. Se impune, ca urmare sã satisfacem din toate punctele de vedere necesarul de aminoacizi al organismului, întrebuintând din larga paletã a acestora pe cei a cãror necesitate stringentã este impusã de conditiile date, concrete.

Pe traiectul gastrointestinal, în cadrul procesului metabolismului, în intestinul subtire aminoacizii au rezervate douã alternative: ori în procesul osmozei sunt resorbiti si în acest caz prin procesul oxidãrii sunt întrebuintati în calitate de resurse energetice de cãtre organism, ori într-o altã alternativã, se combinã între ei formând noi /alti aminoacizi necesari bunei functionãri a organismului.

Lista aminoacizilor este destul de cuprinzãtoare cuprinzând aminoacizii destinati procesului oxidãrii, precu si pe cei care se combinã între ei pentru a da nastere unor proteine noi.

În orice caz este îndeobste cunoscut faptul cã, nivelul (cantitatea) de aminoacizi ce ajunge în sânge este cu mult inferioarã celei resorbite din intestinul subtire, fapt determinat de o resorbtie neuniformã din punct de vedere temporal, cãci nu este resorbitã înteaga cantitate, dintr-o datã ci fenomenul este ciclic, neuniform ,derulându-se pe parcursul a mai multe ore. Nu trebuie scãpat din vedere cã , într-o primã fazã a metabolismului, în stomac, precum si ulterior în intestinul gros, proteienele ingurgitate sunt descompuse cu ajutorul enzimelor în compusi mai simpli. Acest proces sã-i spunem primar este un mare devorator al factoruluui timp, fapt pentru care în procesul digestiei aminoacizii dislocati sunt limitati din punct de vedre cantitativ.

Ca urmare, cantitatea de aminoacizi gãsitã în sânge depinde într-o proportie covârsitoare de ritmul digestiei si bunãoarã de viteza de desfãsurare a prcesului osmozei, prin care acestia sunt resorbiti prin intermediul intestinului subtire.

Deci, aminoacizii proveniti din proteiene necesitã un timp destul de mare pentru a fi resorbiti si ajung, datoritã factorilor amintiti într-o cantitate mai micã în sânge decât era în fazã initialã în aparatul digestiv. Prin intermediul fluxului sanguin, aminoacizii ajung la diferite tesuturi, amintind aici tesuturile musculare, cele hepatice (ficat). Musculaturii îi sunt necesari aminoacizii pentru sinteza proteinei umane, pe când ficatului îi sunt necesari în vederea constituirii proteienelor de tip ser, dintre care aminti în acest context despre albuminã. În momentul în care la nivelul organismului se resimte o diminuare a nivelului absorbtiei aminoacizilor, o reducere a ritmului de absorbtie al acestora la nivelul tesuturilor, înseamnã cã, nivelul amrelativ al aminoacizilor în organism este ridicat.

Având în vedere cã acest fenomen este strict limitat, atingând un anumit prag, care este diferentiat aproape de la aminoacid la aminoacid, totusi, în cazul a circa 20 de aminoacizi doza medie se circumscrie valorii de 20 mg./litru de sânge, ficatul având rolul de a actiona ca un senzor al nivelului aminoacizilor, în acest ultim caz dând semnalul eliminãrii aminoacizilor ce depãsesc nivelul ideal, respectiv al excedentului de aminoacizi din sânge, punându-i la dispozitia organismului pentru a fi întrebuintati drept suport energetic, oxidându-i.

O mare cantitate de aminoacizi nu sunt stocati sub forma aminoacizilor liberi, dar nici organismul nu-i lasã sã fie eliminati prin intermediul aparatului uro-genital, prin rinichi sub forma urinei sã fie eliminati din organism. În acest moment intervine ficatul, acest filtru complex al organismului, care printr-o nouã interventie, oxideazã surplusul de aminoacizi rezultati, transformându-i în energie, care are menirea de a completa resusele energetice ale organismului, ca urmare a deficitului caloric zilnic înregistrat.

În trecutul nu prea îndepãrtat retentia nitrogenului la nivelul organismului era rezolvatã prin intermediul unei ecuatii continând putine necunoscute. Aportul nitrogenului, era pus în directã corelatie cu aportul proteic pe cale alimentarã, iar nivelul nitrogenului eliminat din organism era pus nemijlocit în legãturã cu cantitãtile de carbamit din urina eliminatã. Nivelul nitrogenului din organism era calculat ca o diferentã între input-ul pomenit si output-ul realizat pe calea mictionãrii.

Acest calcul constituie în sine un sofism (procedeu de lucru corect, într-o ipotezã de lucru gresit fundamentatã), deoarece corespundea unui grad de metabolizare de 100%, pentru cã punea în relatie de intercoditionare cantitatea aminoacizilor oxidati cu nivelul carbamidului urinar.. În schimb prin intermediul analizelor spectrale, efectuate cu ajutorul reactivior radioactivi, în cadrul unor experimente de facturã modernã desfãsurate asupra subiectilor umani, principiile teoretice amintite au început sã se clatine din ce în ce mai mult, fapt ce sugereazã cã algoritmul de calcul prezentat este irelevant, este contraproductiv, este nerealist.

Experimente efectuate cu L-lisinã radioactivã, au demonstrat, dacã mai era cazul cã, nitrogenul provenit din L-lisinã oxidatã nu se transformã instantaneu în carbamidã, fapt pentru care se impune un timp suplimentar îndepãrtãrii acestuia din organism, cu toate cã s-a constatat pe baza observatiillor cã, nitrogenul rãmâne câteva zile în organism, pânã ce este îndepãrtat. Pentru cei interesati cu orice pret în obtinerea unor rezuultate de exceptie se impune sã efectueze analize în ceea ce priveste nivelul de implicare al carbamidei nitrogenice în oxidarea proteicã într-o perioadã de minimum o sãptãmânã, zi de zi, pentru a fi feriti de tragerea unor concluzii eronate. În vremurile nu demult apuse, nu se efectuau analize atât de des (cu o frecventã atât de mare), fapt pentru care, din pãcate s-au tras multe concluzii eronate. În acest context trebuie sã amintim cã în procesul respiratiei valoarea nitrogenului cunoaste modificãri substantiale, deoarece, în aerul rezidual se gãseste din belsug azot. În scopul obtinerii, dar mai ales al mentinerii unei balante pozitive a nitrogenului în organism, nu trebuie sã stimulãm în mod excesiv procesul oxidãrii aminoacizilor, în organism, prin hipersensibilizarea organelor care au un rol determinant în acest proces, ca de altfel aportul de aminoacizi la nivelul organismului sã cunoascã un nivel corespunzãtor.

Este deja arhicunoscut faptul cã, prin consumarea unei cantitãti mari de proteine, se creazã premisele unei „supraoxidãri” proteice, care graviteazã în jurul oxidãrii aminoacizilor.

Existã o interconditionare între structura tesuturilor musculare slabe, respectiv al insuficientei dezvotãri volumimetrice (slabe - din punctul de vedere al structurii/compozitiei si nicidecum din punctul de vedere al cantitãtii de fortã pe care o poate degaja) si nivelul nitrogenului din organism, deoarece aceste tesuturi sunt determinante în stabilirea cantitãtii de proteine ce se va administra, în procesul hrãnirii anabolice.

Cantitatea de proteine ingeratã constituie o datã a problemei în cauzã, dar procentul asimilãrii, respectiv al folosirii ei de cãtre organism este o problemã cu mult mai complexã, fiind determinatã de multi factori. Deci, „nu conteazã cantittea, ci conteazã calitatea”, parcã era un slogan cu care ne confruntam încã în perioada copilãriei, când doamna învãtãtoare ne dãdea spre rezolvare la matematicã exercitii suplimentare si rezolvam din punct de vedere cantitativ o mare pate din ele , însã rezultatele din pãcate; adicã indicatorul calitãtii nu era pe mãsura asteptãrilor. Similar, acestui proces didactic, nici în cazul administrãrii proteinelor, factorul cantitate nu trebuie sã primeze asupra laturii calitative, care în acest caz constã în administrarea fluentã, constantã a aminoacizilor, pentru ca musculatura sã fie „irigatã” cu un flux continuu de aminoacizi, cu implicatii benefice asupra fenomenelor ce au loc la nivelul celulei musculare.

Deci, de muschii slabi depinde în exclusivitate cantitatea de proteine ce trebuie sã ne-o administrãm, la fiecare servire/administrare în parte, fapt pentru care este indicat ca, zinic sã consumãm câte 2-2,5 grame proteine/klogram corp. În cazuri de exceptie, cum sunt culturistii care au o masã muscularã remarcabilã, cantitatea de proteine administrate poate fi mai mare.

Nu este de nici un folos sã ne administrãm „ratia” proteicã, de care are nevoie organismul nostru, fãrã a tine cont de cursivitatea administrãrii acesteia, ca în momentele cheie la timpul stabilit si mai les la locul stabilit (respectiv celula muscularã) sã avem asigurat fluxul constant de aminoacizi, de care am mai pomenit. Metabolizarea proteinelor, pe de altã parte este un proces relativ limitat, fapt pentru care în al doilea rând, fatã decazul amintit cu necesitatea asigurãrii unui flux continuu de aminoacizi, se impune ca, cantitatea prestabiltã sã se administreze în mai multe reprize.

Având în vedere acest imperativ, în contextul amintit, un rol primordial revine aminoacizilor în stare liberã, asa-numitelor proteine „pre-digerate”, sub forma izolatelor proteice, adicã procesate în asa modalitate încât sã fie mai usor asimilabile, care se gãsesc din belsug în suplimentele alimentare cu continut proteic ridicat.

Aceste suplimente alimentare sunt foarte usor asimilabile nenecesitând metabolizarea (digerarea) lor, fapt pentru care sunt administrate sub foma turmixurilor si datoritã proprietãtilor lor sunt mai rapid sau mai lent asimilate, în functie de necesitãtile organismului asigurând fluxul benefic de aminoacizi la nivelul factorului de executie al efortului muscular, respectiv celula muscularã.

Izolatele proteice sunt cele mai indicate a fi consumate cu o frecventã medie de 2 ore, în vedere asigurãrii continuitãtii fluxului de aminoacizi. Fiecare individ, în parte constituie o entitate bine definitã, de aceea si administrarea proteinelor, din punctul de vedere al tipului acestora, ca de altfel ”strategia” administrãrii acestora în functie de efortul fizic depus, cu prilejul efectuãrii antrenamentelor, sau luând în calcul factorul timp, depinde de la caz, la caz. Sunt indivizi capabili sã oxideze o mare cantitate de proteine, dar existã si cazul contrar, existând persoane al cãror organism nu este capabil sã oxideze decât o cantitate strict limitatã de proteine. Se mai ridicã si problema legatã de aspectul deloc de neglijat, care constã în determinarea posibilitãtilor oxidãrii proteice în procesul antrenamentului si în afara acestuia.

Am amintit pe parcursul articolului cã, administrarea proteienlor, respectiv din punct de vedere pur cantitativ mai depinde si de alti multi factori, printre care acum amintim: nivelul stocurilor de glicogen, ritmul si durata antrenamentelor efectuate, factori determinanti ai sistemului endocrin, diferentiat pe sexe, pentru bãrbati fiind determinant raportul testosteron / hormoni estrogeni, pe când la femei si chiar si la bãrbati, nivelul cortizolului din sânge.

În zilele noastre este mult mai usor sã stabilim decât în trecutul nu prea îndepãrtat cantitatea de aminoacizi necesari mentinerii unui nivel/raport nitric pozitiv deoarece se pot efectua foarte facil teste de determinare a nivelului carbamidei în organism. Indicatorii derterminati pe baza testului amintit ne pot întinde o mânã de ajutor în gestionarea corectã si eficientã a „arsenalului” proteic, datoritã faptului cã putem monitoriza pe aceastã cale, cu o relativã usurintã indicele de întrebuintare a proteinelor de cãtre organism, iar pe baza acestui indice rãmâne un factor de-a dreptul banal, ca în urma dobândiri unei anumite experiente, în mod rutinier sã ne determinãm ratia proteicã.

Cunoscând deja modul în care ne putem determina raportul optim, zilnic proteine/aminoacizi, cu destulã usurintã vom fi în stare sã ne întocmim un plan meniu pe o perioadã de timp medie, de regulã, pentru o sãptãmânã-douã. Cu acest prilej reamintesc acelora care mai au unele îndoieli în privinta culturistilor, sau au unele prejudecãti potrivit cãroara ei folosesc mai mult muschii decât mintea cã, culturistii atât din punctul de vedere al stabilirii obiectivelor, cât mai ales prin planificare antrenamentelor si acum observati, si prin planificarea regimului alimentar sunt oameni deosebit de meticulosi. Deci, putem sã stabilim cu usurintã pe baza necearului proteic determinat, din ce sursã sã provinã aportul proteic respectiv, iar pe baza indexului caloric putem lesne sã determinãm si cantitãtile din fiecare aliment, în parte, cât peste, câte ouã, cât piept de pui, cât meniu hawaian si asa mai departe, sã cuprindã meniul zilei.

În încheiere trebuie sã amintim faptul cã nivelul nitrogenului se mentine între limite rezonabile, chiar bune, dacã pe timpul efectuãrii antrenamentelor consumãm o bãuturã cu continut mare de argininã (Arginine Fx) sau o bãuturã energizantã de tipul Cell Fx Sport Drink, respectiv Max NRG Drink, care fac parte din noua gamã de suplimente concepute si procesate de cãtre firma Pro Nutrition, cu efecte deosebite în volumizarea celulei musculare si ca aspect deloc de neglijat, putem semnala faptul cã, previn efectul de deshidratare al organismului.

De asemenea, prepararea unor shake-uri din care sã nu lipsescã carbohidratul cunoscut sub denumirea comercialã de maltodextrinã, în combinatie cu izolatele proteice din zer de tipul Whey Protein sunt deosebit de indicate a se întrebuinta. Deci, pe mãsura posibilitãtilor transpuneti cunostintele dobândite pe cale teoreticã, în practica cotidianã.
  
Informaţii


Articole ProLife


Linkuri

Utilitatea articolului
Acest articol a fost notat de vizitatori cu nota medie .


Scrie un comentariu
Nu aveti posibilitatea de a adauga comentarii! Vă mulţumim









Ultimele link-uri adăugate
shopmania.ro
Piscine Ecologice
Revista LYL
Suplimente Nutritive
Nutrex Research
Muscle Asylum Project
Syntrax Innovations
Anabolic Xtreme
www.gasparinutrition.com
www.maxfitmag.com

ISO 9001
ISO 9001

ProNutrition VitaLife Nature's Best MadMax Nutrend USA Natural Max Performance BSN MuscleTech Jasper Syntrax Gaspari Nutrition
 
promovat si listat in directoarele web
  Medicina Director Web - unLink.ro - Adauga si site-ul tau Smartbuy.ro - preturi si comparatii Addsite:: Magazine online - Sport TRAFIC TRIPUL - Directo Web Promovare Web ClickLink.ro Director Web Romanian Top66 jocuri Director Web Romania Acid Links - director web Adauga site in top online sanatate familie intretinere Cazare Predeal Adevarate.Net Poliamida Director Web AdSmarty Web Design Desene de colorat Bloogle Director Web ClickLink.ro Director web romania dotro.cn Promovat de Red-Web Dot Romania Director Web dYr.ro Reviste eLinks.ro Cel mai cuprinzator director romanesc Fier forjat Informatii in timp real www.realtimeinfo.ro Director web Director Web SEODIR SEO Romania Pagina indexata de motorul de cautare Romanesc  indexsite Director Web Inscrie.com Medicamente LinkPlus Siteuri